Avortul spontan are cauzele lui. Vezi cine e de vină

Avortul spontan

Avortul spontan nu e o raritate. Statisticile arată că peste 80% dintre avorturile spontane apar în primele trei luni de sarcină. Iar 15% dintre gravide trec prin tragedia pierderii pruncilor înainte de a-i aduce pe lume, în ultimul trimestru. Ce se întâmplă? De ce nu poți menține o sarcină?

Îți dorești nespus un copil. În sfârșit, primești marea veste și bucuria nemărginită a faptului că ești însărcinată se răsfrânge asupra întregii familii. Și, dintr-o dată, acel zid uriaș, aparent solid, clădit din milioane de vise și speranțe, se prăbușește peste suflet. Unele mai „norocoase” trec doar o dată printr-o astfel de experiență devastatoare. Altele, însă, se confruntă cu ea în repetate rânduri. Inevitabil, se ridică un mare semn de întrebare, mai ales atunci când femeia care pierde o sarcină este deja mamă. De ce?

Avortul spontan complică sarcina

Pierderea sarcinii înaintea celei de-a 28-a săptămâni este numită de medici avort spontan. Alături de oprirea sarcinii în evoluție, acesta reprezintă una dintre cele mai temute complicații ale gravidității. Specialiștii spun că numai 30% dintre sarcini sunt duse la bun sfârșit, în vreme ce aproximativ 50% se pierd chiar înainte ca mama să-și dea seama că este însărcinată, adică înainte de data primei menstre întârziate.

Una din o sută de gravide pierde sarcini în mod repetat, fenomen numit medical avort recurent sau habitual. Sunt mai multe etape sau tipuri de avort spontan, așa că e indicat să le cunoști, pentru a ști să le diferențiezi. Căci fiecare are cauze diferite și se tratează altfel. Amenințarea de avort se manifestă prin sângerări vaginale ușoare, acompaniate de dureri asemănătoare celor menstruale. Totuși, în urma investigațiilor, nu se observă dilatarea colului uterin.

Când, pe lângă sângerări, dar ceva mai abundente, apare și dilatarea colului, este vorba despre un avort iminent. Sângerările abundente, cu dureri mari, pot anunța avortul incomplet, adică fătul a fost eliminat, dar există încă rămășițe de placentă în uter. Când embrionul moare sau nu se mai aud bătăile inimii fătului, are loc avortul ratat știut și ca sarcină oprită în evoluție.

Cine-i vinovat?

Există cazuri și cauze. Pentru conceperea unui copil este nevoie de material genetic de excepție, de la ambii părinți. Dacă genele celor doi nu sunt perfect compatibile, nu se poate forma acel organism sănătos și puternic care să poată face față legii selecției naturale. Sau există posibilitatea ca embrionul să nu se fixeze de peretele uterin. Prin urmare, anomaliile genetice sunt principalele vinovate pentru pierderea sarcinilor încă din primul trimestru.

Și defectul de fază luteală, adică nivelul scăzut de progesteron în a 21-a zi a ciclului este responsabil. Dereglările tiroidiene sunt adesea asociate cu rate scăzute de concepție și cu sarcini oprite în evoluție. Fibroamele se comportă imprevizibil, putând opri evoluția sarcinii. Și dilatările cervicale repetate pentru chiuretaje pot influența negativ uterul în menținerea sarcinii. Cele mai frecvente infecții implicate în pierderea sarcinilor sunt toxoplasmoza, variola, rubeola, citomegalovirus, salmonela, brucela, mycoplasma, clamidya, ureaplasma, dar și sifilisul.

Trombofilia, hipertensiunea, anemiile severe, bolile cronice se numără și ele printre potențialii inamici ai sarcinii. Studii recente au arătat că și cele care suferă de sindrom de colon iritabil au un risc crescut de a pierde sarcina. Stresul, șocurile emoționale, precum și consumul sau inhalarea unor medicamente sau substanțe toxice, expunerea la radiații sunt incriminate în avortul spontan.

Putem preveni avortul spontan?

Până acum, pentru depistarea eventualelor anomalii genetice la făt erau necesare investigații precum amniocenteza sau biopsia de trofoblast. Din fericire, există și la noi o metodă de ultimă generație. „Permite depistarea anomaliilor fetale cu acurateţe sporită şi fără durere. Vine în sprijinul femeilor însărcinate, în special al celor peste 35 de ani, cu risc ridicat de avort. Noua metodă de screening reduce numărul de gravide care au nevoie de un test invaziv la sub 3% şi creşte rata de detecţie a anomaliilor cromozomiale până la 95%”, spune Dr. Dragoş Albu, Centrul de Medicină Materno Fetală şi Reproducere Umană MedLife.

Sursa foto: 123rf.com

Loading...